În cadrul procesului de elaborare a strategiei culturale a Bucureştiului pentru următorii 10 ani, o serie de studii și rapoarte au fost comisionate de către ARCUB prin echipa de strategie culturală. Ne dorim ca aceste documente să fundamenteze nu doar Strategia Culturală și Creativă a Municipiului București 2016-2026, ci să și informeze întreg sectorul cultural și creativ, astfel încât organizam regulat întâlniri în care să prezentăm unul câte unul studiile și să le discutăm alături de operatorii culturali.

După consultările realizate pentru studiul „Cartografierea finanțărilor pentru cultură” și raportul „Spațiul fizic construit” a fost organizată o nouă întâlnire de strategie.

Tema întâlnirii a fost primul Studiu de consum cultural realizat la nivelul orașului București de către echipa Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Acest studiu și-a propus să evalueze practicile de consum și profilul consumatorilor de cultură din capitală printr-un sondaj de opinie realizat în perioada iulie-august 2015, pe un eșantion de 1068 de persoane cu vârsta peste 14 ani, cu o eroare de maximă de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a abordat teme de actualitate cum ar fi consumul cultural domestic și în spațiul public, cultura digitală, așteptările și motivațiile populației de consum sau non-consum, percepțiile locuitorilor cu privire la patrimoniul cultural material și imaterial din București, calitatea vieții și valorile culturale urbane.

O sinteză a rezultatelor studiului de consum cultural poate fi accesată aici, iar mai multe detalii despre celelalte documente comisionate pentru elaborarea strategiei se regăsesc aici.

În cadrul întâlnirii pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului au fost prezenți: Mihaela Păun – director ARCUB, Oana Radu – consultant independent strategia culturală ARCUB, Sabina Baciu – expert independent strategia culturală ARCUB, Carmen Croitoru – director general INCFC, Anda Becuț – director direcția cercetare și formare profesională INCFC, prof.univ.dr. Vintilă Mihăilescu.

Intrarea a fost liberă, în baza completării unui formular de înscriere disponibil aici.

Experţii Ștefan Ghenciulescu, Celia Ghyka și Vera Marin au analizat spațiul fizic construit al Bucureștiului din perspectiva patrimoniului ca resursă culturală, spațiului public ca suport pentru viață urbană precum și promovării și susținerii arhitecturii ca act cultural.

Domeniul spațiului fizic construit face obiectul unei multitudini de actori: de la administrația centrală și locală la investorii privați și publici, specialiști, reprezentanți ai sectorului asociativ, dar și practic toți cei care locuiesc în oraș. Credem în nevoia ca instituțiile publice și instituțiile culturale să se implice în procesul dezvoltării urbane, să devină parteneri inconturnabili în deciziile ce se iau pentru oraș. Credem, de asemenea, în necesitatea corelării acestor direcții de acțiune cu alte documente de strategie din alte sectoare de politici publice urbane (mobilitate, locuire, spații publice și spații verzi etc.) precum și cu conținutul Planului Urbanistic General al Bucureștiului, aflat în curs de elaborare.

Mihaela Păun, director ARCUB, Corina Șuteu – expert independent senior advisor strategia culturală ARCUB, Sabina Baciu – expert independent strategia culturală ARCUB, arh. Ștefan Ghenciulescu, Partener și redactor-șef, Zeppelin, arh. Celia Ghyka, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Asociația pentru Tranziție Urbană, arh. Vera Marin, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Asociația pentru Tranziţie Urbană, Asociația De-a Arhitectura, arhitect Attila Kim au luat parte la această întâlnire.

Această prezentare a făcut parte dintr-o nouă serie de întâlniri lunare dedicate studiilor și rapoartelor comisionate de catre ARCUB în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Culturale și Creative a Bucureștiului 2015-2025. Prin ele s-a urmărit atât să consultăm opinia publică, cât și să prezentarea unor serii de cercetări utile pentru activitatea operatorilor culturali din București. Intrarea a fost liberă, în baza completării formularului de înscriere disponibil aici.

Echipa Funky Citizens a cartografiat bugetele publice pentru cultură din ultimii 7 ani și a analizat diferitele resurse de finanțare pentru operatorii culturali din București.

Au fost analizate cinci surse de finanțare a culturii: fonduri europene, buget național, bugete locale, sursele de finanțare private și finanțări private sau publice din fonduri internaționale.

De asemenea în cadrul cercetării au fost analizat o serie de instituții publice și organizații culturale finanțate din bugetul de stat și cel local pentru a înțelege mai bine mecanismele și nevoile de finanțate ale operatorilor culturali.

În cadrul aceste întâlniri au fost prezenți: Mihaela Păun, director ARCUB; Corina Șuteu, expert independent senior advisor strategia culturală ARCUB; Sabina Baciu, expert independent strategia culturală ARCUB; Elena Calistru, președinte Funky Citizens; Cosmin Pojoranu, director de comunicare Funky Citizens.

ARCUB lansează spre consultare publică „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025. Diagnoză preliminară. Propuneri de acțiune strategică”, primul document strategic dedicat sectorului cultural, dinamicii creative și participării culturale la nivelul municipiului București. Operatorii culturali, societatea civilă și cetățenii capitalei sunt invitați să parcurgă documentul și să transmită observații și sugestii asupra studiului, precum și recomandări de continuare a demersului până pe data de 1 iunie 2015, pe adresa de e-mail strategie@arcub.ro.

„Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025. Diagnoză preliminară. Propuneri de acțiune strategică” a fost lansată ca proiect în vara anului 2014 de către ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti și a fost elaborată în forma supusă consultării de către o echipă de consultanţi independenţi coordonată de Asociaţia PostModernism Museum: Modernism.ro, Formare Culturală, Asociaţia Oricum, Asociaţia Operatorilor Culturali din România. Alături de aceştia, au lucrat echipe de sociologi şi experţi consultanţi în domenii culturale şi creative din Bucureşti.

În forma supusă consultării publice, documentul presupune o analiză a vieţii culturale locale, a culturii și creativității ca stil de viață (Diagnoză) și o propunere de direcții de acțiune pentru următorii 10 ani (Viziune și Plan de acțiune). Elaborarea strategiei a implicat cercetarea calitativă şi cantitativă a diverselor segmente culturale şi creative ale Bucureştiului, cu scopul de a afla starea actuală a fiecărui domeniu identificat, respectiv potenţialul său de schimbare şi oportunităţile de dezvoltare în următorii 10 ani. Documentul propune în final o viziune și un plan de acțiune în domeniile culturale și creative. Planul de Acțiune este construit pe o structură de tip Efect Domino la trei niveluri: Axe transversale, Obiective și Acțiuni care, prin aplicarea lor, duc la o dezvoltare sustenabilă a orașului și la tipuri de rezolvări de probleme „în cascadă”.

Documentul supus consultării publice reprezintă primul pas demarat de ARCUB în vederea elaborării strategiei culturale pe termen lung a Bucureștiului. În cazul oraşului Bucureşti, dar şi a altor oraşe din România, insuficienţa resurselor informative, lipsa de expertiză specifică pentru prelucrarea unor itemi specifici de cercetare, absenţa unui institut de cercetare centralizator şi a unor practici de lung termen în domeniul cultural, determină ca orice analiză de acest fel să fie parţială şi să presupună realizarea şi extinderea unor explorări ulterioare, din ce în ce mai numeroase. Pe tot parcursul pregătirii studiul de faţă, echipa de lucru a luat în considerare aceste limitări.

Ulterior studiului de faţă vor fi realizate cercetări aprofundate în diverse direcţii de dezvoltare (maparea resurselor culturale, realizarea unui barometru cultural calitativ la nivelul capitalei, focus-grupuri tematice, constituirea unor grupuri de lucru strategice pentru planificarea dezvoltării orașului etc.) în sprijinul fundamentării solide a strategiei culturale, dar și a pregătirii candidaturii pentru Capitală Europeană a Culturii 2021.

În acordarea feedbackului, artiștii, instituțiile publice, ONG-urile și locuitorii Bucureștiului pot utiliza setul de întrebări formulate de ARCUB în vederea evaluării documentului strategic:

1. Care considerați că ar fi cele 3-5 puncte pozitive ale documentului strategic și care ar fi cele 3-5 omisiuni ale acestuia?

2. Care este, după părerea dumneavoastră, principalul aport pe care acest document îl aduce pentru o mai bună cunoaștere a sistemului cultural din București?

3. Cum evaluați modul în care au fost clasificate domeniile culturale și creative din București?

Este o clasificare relevantă?

Există domenii care ar mai trebui adăugate sau tratate în mod specific?

Considerați că această tratare a domeniilor reflectă configurația sistemului cultural din București?

4. Cum evaluați secțiunea despre reperele comune ale bucureștenilor și zonele cu potențial de creștere – vezi capitolul „Plan de acțiune”, subcapitolul „Diferenţa specifică a Bucureștiului”?

Considerați că există omisiuni importante în aceste secțiuni?

5. Cum vedeți analiza realizată pentru zona de industrii creative – Bucureștiul ca hub de industrii culturale și creative – din cadrul documentului?

Credeți că este unul dintre punctele forte ale orașului, în absolut sau prin comparație cu alte orașe?

6. Considerați că textul oferă suficienți indicatori cantitativi și calitativi pentru o cartografiere fidelă a sistemului cultural din București?

7. Este „Efectul Domnino” un concept care vi se pare clar susținut în cadrul capitolului de concluzii?

În ce măsură secțiunea „Efectul Domino” și cele patru direcții transversale enunțate în concluzie – „Sustenabilitate în cultură”, „Profesionalizare și educație”, „Transparență” și „Implicare și conectare în rețea” – propun obiective și acțiuni strategice clare în favoarea articulării unei viziuni sistemice pe termen lung de dezvoltare culturală a orașului?

În ce măsură această abordare deschide piste efective pentru scopul pentru care cercetarea a fost lansată?

Vi se pare relevantă împărțirea pe „Axe transversale”, „Obiective strategice” și „Acțiuni”?

8. Considerați necesar accesul operatorilor culturali la documentele preparatorii ale strategiei, care au stat la baza acestei sinteze?

9. Indicați care sunt aspectele strategice care sunt absente din această analiză.

Proiecte socio-urban-culturale devenite deja embleme ale Bucureștiului

Inițiative cu potențial

Grupuri creative cu o abordare inovatoare și nouă pentru România etc.

10. Ce alte observații și sugestii aveți despre documentul strategic?