În februarie 2014, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti să coordoneze candidatura orașului în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, care a presupus și adoptarea unei strategii culturale a orașului – un proces complementar, dar distinct, de identificare a unor principii și direcții strategice de dezvoltare a orașului prin cultură.
ARCUB a lansat, astfel, procesul de a formula prima strategie pe termen lung în domeniul culturii din Bucureşti. Ţinând cont de toate schimbările prin care a trecut oraşul Bucureşti din 1989, lipsa unei strategii culturale a constituit un handicap sever, ce a încetinit procesul de tranziţie şi a marginalizat sectorul cultural în relaţie cu alte domenii ce au deja planuri de dezvoltare şi investiţii. Strategia culturală se dorește a fi un document de referință, dar mai ales lansarea unui proces de decizie și acțiune strategică și consecventă pentru o dezvoltare susținută pe termen lung, care să contribuie la dezvoltarea orașului prin cultură, indiferent de rezultatul competiției pentru titlul Capitală Europeană a Culturii. De altfel, competiția lansată de Uniunea Europeană a avut scopul de promova rolul culturii în viața unui oraș și de a încuraja modalități sustenabile prin care aceasta poate contribui la prosperitatea cetățenilor și a orașului.
În condițiile pionieratului acestui demers și lipsei cronice a unor informații privind sectorul cultural și practicile culturale ale bucureștenilor, în prima parte a acestui proces (iunie 2014 – decembrie 2015) ARCUB a comisionat o serie de studii și cercetări cantitative și calitative care să răspundă nevoii de fundamentare a strategiei pe o mai bună înțelegere a ecosistemului cultural bucureștean, și a derulat o serie de consultări pe marginea acestora.
Acestea au inclus o diagnoză preliminară care a mobilizat peste 550 de instituţii publice, ONG-uri, companii private, artişti, freelance-uri, grupuri informale în acţiuni precum interviuri, focus-grup-uri, chestionare. Studiul a oferit un prim nivel de înţelegere a dinamiciilor sectorului cultural, ghidând astfel direcţia cercetărilor ulterioare.
Studiile ulterioare au inclus: o cercetare despre investiţiile publice şi private în domeniul cultural în Bucureşti în ultimii opt ani (2007-2015); o cercetare despre modul bucureştenilor de a petrece timpul liber, în funcţie de diferite grupuri ţintă; un barometru de consum cultural la nivelul oraşului, bazat pe răspunsurile a aproximativ 1000 cetăţeni; 24 de studii suplimentare despre domenii şi sub-domenii culturale ce nu au fost abordate în diagnoza preliminară; o cartografiere realizată de Facultatea de Urbanism asupra spaţiilor cu potenţial de activare culturală). Majoritatea acestor studii și cercetări sunt publice și pot fi consultate în secțiunea Fundamentare – Studii Comisionate.
Elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026 a continuat în prima parte a anului 2016, în vederea supunerii acesteia spre dezbatere și aprobare de către Consiliul General după alegerile locale de la începutul lunii iunie.
Astfel, pe baza cercetărilor și analizelor realizate în prima parte a procesului, precum și a altor studii și rapoarte disponibile, în perioada ianuarie – mai 2016 a avut loc procesarea și integrarea datelor și propunerilor într-un document strategic și corelarea acestuia cu alte documente de politici publice la nivel local și regional și cu obiectivele și acțiunile administrației publice locale. Pe baza acestui document au urmat în perioada martie-mai o serie de consultări cu actori culturali publici și privați la nivelul întregului oraș.
Strategia Culturală a Municipiului București 2016-2026 rezultată în urma acestui proces de analiză și consultare a fost făcută public în data de 9 iunie 2016 pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului București și în conformitate cu prevederile legii privind transparența decizională, a fost supusă dezbaterii publice până în data de 25 iulie 2016. Propunerile și opiniile privind acest document au putut fi transmise pe adresa Primăriei Municipiului București cu mențiunea “Recomandare la proiect de act normativ nr. 2793/1/09.06.2016” (pe site-ul www.pmb.ro, la adresa de e-mail proiecte.supuse.
Documentul strategic a fost adoptat de Consiliul General al Municipiului București la 1 august 2016.
Procesul de elaborare a strategiei este realizat sub egida și coordonarea ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, care a lucrat cu o echipă independentă formată din Oana Radu, consultant, Sabina Baciu și Ioana Tamaș, experți, Mirona Radu, asistent proiect. În 2015, procesul de elaborare a beneficiat de expertiza Corinei Şuteu, consultant senior cu o experienţă vastă în domeniul politicilor şi managementului cultural.
Echipa ARCUB: Mihaela Păun, Alina Teodorescu, Raluca Ciută, Roxana Bedrule.
La procesul de analiză și consultare au participat un număr extrem de ridicat de parteneri și colaboratori – organizații și persoane cu expertiză variată care au contribuit la acest proces de analiză și reflecție prin studii, analize și consultări specifice:
Asociația Funky Citizens, Institutul Național pentru Cercetare și Formare în Cultură, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consultanță București, Asociaţia PostModernism Museum, Modernism.ro, Formare Culturală, Asociaţia Oricum, Asociaţia Operatorilor Culturali din România, GEA Strategy & Consulting;
Laura Albulescu, Amalia Alexandru, Gabriela Baciu, Raluca Bem Neamu, Paul Breazu, Roxana Bucată, Minodora Cerin, Victor Coman, Marius Constantinescu, Alexandra Deliu, Mihai Dinu, Ştefan Ghenciulescu, Mihnea Ghilduş, Celia Ghyka, Anca Grădinariu, Andreea Grecu, Dorothee Hasnas, Oana Ioniță Năsui, Florin Iordan, Attila Kim, Vera Marin, Andra Matzal, Virgil Niţulescu, Ioan Onisei, Andreea Popa, Ioana Popescu, Iulia Popovici, Silvia Rogozea, Adrian Schiop, Claudia Şerbănuţă, Mircea Tiberian, Mircea Toma, Elena Tudor, Liana Tugearu, Constantin Vică, Irina Zamfirache.
Acestora li s-au adăugat peste 230 de participanți la procesul de consultare (în cadrul unor conferințe, întâlniri și ateliere de consultare, interviuri sau feedback online), dintre care menționăm:
Nicolae Achiriloaei, Alexandru Arșinel, Cosmin Barbu, Anda Becuț, Nicoleta Bițu, Cristi Borcan, Oana Borș, Andrei Borțun, Cătălina Buduluș, Tiberiu Cazacioc, Vlad Cătună, Svetlana Cârstean, Ioana Ciocan, Aura Corbeanu, Laura Coroianu, Ionuț Corpaci, Carmen Croitoru, Codruța Cruceanu, Nicușor Dan, Suzana Dan, Florin Diaconescu, Mariana Duliu, Sandra Ecobescu, Ștefania Ferchedău, Anca Florea, Doru Frolu, Ruxandra Garofeanu, Lucian Ghimisi, Cristian Iacob, Florin Iacob, Irina Iamandescu, Horia Iova, George Ivașcu, Dorina Lazăr, Petru Lucaci, Nicu Mandea, Cosmin Manolescu, Mioara Matei, Mihai Mălaimare, Radu Mălureanu, Mihaela Michailov, George Mihăiță, Călin Mocanu, Puiu Pandele, Gheorghe Pătrașcu, Răzvan Penescu, Traian Petrescu, Cosmin Pojoranu, Raluca Pop, Alina Purcaru, Alexandru Radu, Șerban Radu, Anca Râpeanu, Andrada Roșu, Dana Stănculescu, Alexandra Stoica, Elena Ștefan, Cosmin Teleașă, Cristina Tudor, Marinela Țepus, Ana Maria Țoni, Anamaria Vrabie, Roxana Wring, Ana Maria Xantopol.